Triftongul este un segment vocalic complex format dintr-o vocală și două semivocale. Triftongii pot fi considerați și o combinație dintre semivocalele i, u, e cu anumiți diftongi.
gre-șeau, șleau, lu-poai-că, miau
Triftongii pot fi alcătuiți din sunete alăturate, care aparțin unor cuvinte diferite, dar care sunt pronunțate împreună. Între aceste sunete se folosește cratima.
mi–au (luat), mi–ai (luat), ne–au (luat).
ATENȚIE! După consoanele ğ, č, g’, k’ nu există triftongi care să înceapă cu semivocalele e, i, pentru că (în aceste cazuri) e, i sunt litere ajutătoare pentru scrierea consoanelor respective.
ziceau [zičau], vegheau [veg’au]
Clasificarea triftongilor
În funcție de poziția semivocalelor față de vocale, triftongii se împart în ascendenți (progresivi) ‒ ambele semivocale se află înaintea vocalei și centrați ‒ când vocala este încadrată de semivocale.
În comparație cu diftongii, având o restricție în plus, triftongii sunt mult mai puțini la număr.
Segm. | Exemplu triftong | Tip |
ioa | a-ri-pioa-ră, cre-ioa-ne | ascendent |
eoa | leoar-că, pleoa-pă | ascendent |
eai | că-deai, pu-teai | centrat |
eau | ve-deau, dor-meau |
centrat |
iei | iei, miei, piei | centrat |
iai | tră-iai, i-ai, în-do-iai | centrat |
iau | iau, în-do-iau | centrat |
oai | le-oai–că, zme-oai-că, | centrat |
* notă tabel: triftongul este îngroșat în exemple, sublinierile reprezintă semivocalele, iar vocalele nu sunt subliniate